Urmator: Concluzii si continuari Deasupra: Variante de proiectare Anterior: Modelare prin graf

   
Modelare în limbaj de descriere

Aceasta modalitate de modelare a dialogului ofera o mai mare flexibilitate si pentru controlul lui, limbajul de descriere permitând specificarea, pe lânga informatiile legate de modelarea dialogului, si a actiunilor necesare în fiecare stare. Astfel, modulul de control al dialogului poate fi construit în jurul unui interpretor DDL.

În actualul stadiu de dezvoltare al sistemului, interpretorul DDL este folosit doar pentru a evalua gramatica si facilitatile limbajului. Aceasta situatie este justificata de faptul ca asemenea limbaje exista din pacate doar în numar redus, în sisteme comerciale (e.g. HDDL, folosit în sistemul SpeechMania [9]) sau nedisponibile public (e.g. DDL-Tool, care se prezinta sub forma unui mediu CAD [14]), ceea ce duce la lipsa de informatii si de experienta în acest domeniu, astfel încât sunt necesare numeroase teste pentru a se putea stabili si evalua functionalitatea sa.

Avantajele descrierii prin limbaj pledeaza pentru folosirea unei astfel de reprezentari în locul uneia prin graf. Astfel, principalul avantaj îl constituie posibilitatea structurarii dialogului în subdialoguri, ceea ce ofera o solutionare globala a unor sarcini locale. Alt avantaj îl constituie posibilitatea reprezentarii explicite a informatiilor (sub forma variabilelor), ceea ce poate reduce la minim accesul la istoria dialogului.

În urma acestei analize, a rezultat ca necesara si fezabila, într-o prima etapa, punerea la punct a unui limbaj procedural, care sa ofere o libertate cât mai mare în proiectarea partii de control al dialogului. În urma analizei datelor colectate (vezi capitolul 3) si a evidentierii neajunsurilor reprezentarii prin graf, s-a definit un limbaj DDL (Dialog Description Language). Acesta se afla în prezent în stadiul de evaluare în contextul unor cercetari asupra sistemelor de dialog vocal om-calculator [11]. Gramatica limbajului DDL este prezentata integral în anexa A.

Facilitatile oferite de DDL cuprind:

• declararea si manipularea unor structuri de date specifice: tipul de date FRAME (cadru), cu structura din figura 4.2, si a variabilelor de tip numeric si sir de caractere. Tipul de date FRAME este impus de analizorul semantic bazat pe cadre [10], controlul dialogului preluând de la acesta informatia extrasa din formularea utilizatorului sub forma de cadre;
• apelarea si procesarea subdialogurilor prin instructiuni specifice (CALL nume_nod);
• controlul tranzitiilor între stari (instructiunea JUMP nume_nod);
• controlul fluxului dialogului (instructiuni de salt si conditionale: IF - ELSE si GOTO eticheta);
• facilitati specifice actiunilor sistemului:
  • preluarea cadrelor de la analizorul semantic (functia get_frame (decl_frame));
  • accesarea istoriei dialogului, organizat ca lista de cadre (functiile next_frame (decl_frame) si prev_frame (decl_frame));
  • generarea raspunsului (instructiunea print_output (lista_parametri));
  • interogarea bazei de date (instructiunea print_query (expresie_sir)).

  

Figura 4.2: Structura tipului de date FRAME

În anexa B se prezinta un exemplu de subdialog scris în limbajul DDL, subdialog care corespunde portiunii de graf din figura 4.1. Se observa posibilitatea utilizarii de informatii suplimentare în cursul dialogului, fara restrictii asupra momentului folosirii lor.

Urmator: Concluzii si continuari Deasupra: Variante de proiectare Anterior: Modelare prin graf