Aceasta modalitate de reprezentare, având ca baza teoretica automatele finite, are ca principal avantaj faptul ca ofera o perceptie facila asupra dialogului nespecialistilor în calculatoare. Un alt avantaj îl constituie posibilitatea modificarii "din mers", pentru inserarea si stergerea unor stari fiind necesar doar un editor specializat (primele modele au fost realizate folosind editorul daVinci [7], vezi [8]).
Graful folosit are doua tipuri de noduri: sistem si utilizator. Nodurile sistem corespund starilor interne ale sistemului de dialog, reprezentând un posibil punct de decizie, functie de formularea utilizatorului. Nodurile utilizator reprezinta iesirea produsa de sistem (aceasta putând fi un raspuns la o întrebare a utilizatorului, o întrebare de clarificare, o cerere de reformulare sau o întrebare adresata utilizatorului). Desi flexibila, solutia bazata pe grafuri nu ofera posibilitatea unei reprezentari eficiente a subdialogurilor si nici reprezentarea unor informatii suplimentare referitoare la starea dialogului. În figura 2.2 este prezentata o portiune a modelului.
![\includegraphics[width=\textwidth]{model_graf.eps}](img5.gif) |
Pe parcursul experimentelor, modelul de interactiune folosit a fost modificat iterativ, obtinând astfel o reprezentare mai buna a dialogului. Aceasta dezvoltare incrementala a fost facilitata de usurinta cu care o reprezentare sub forma de graf se poate modifica si adapta unor noi cerinte.